Taietor de lemne

sss

 

Cu totii suntem mai mult sau mai putin talentati, fie ca vorbim de un talent artistic, de un talent actoricesc sau de unul intelectual. Talentul este definit de felul in care fiecare dintre noi este creat, genetic vorbind. Talentul meu este ca sunt foarte ambitios :))

Da, da, multi ar spune ca ambitia nu e neaparat un talent. Insa, lasand “modestia” la o parte, talentul trebuie sustinut prin practica.

Si sunt convins ca v-ati lovit macar o data de celebrele vorbe ale antrenorului Tim Notkes : “Hard work beats talent when talent doesn’t work hard enough”. 

Din aceasta ambitie a mea de a reusi in ceea ce imi propun, rezulta multa munca.

De cand ma stiu, am muncit foarte mult pentru orice lucru pe care l-am facut.

Fun facts:

  • Cand eram mic, tata ma lua cu el la constructii sa imi castig banii de buzunar. Am avut foarte multe de invatat din aceasta experienta si ii multumesc tatalui meu pentru asta, chiar daca nu imi placea la vremea respectiva sa il “ajut”, in timp ce alti copii se jucau. :)) Am invatat ca daca vrei sa ai ceva, trebuie sa muncesti, trebuie sa fii responsabil.

 

  • In timpul facultatii, am lucrat la un supermarket care se deschidea la ora 6:00. Eu trebuia sa fiu acolo la 5:40, ceea ce insemna ca ma trezeam la ora 5:00! In fiecare dimineata! Trezirea la ora 5:00 m-a invatat sa merg cu ochii inchisi pana la baie. Mergeam pe pipaite in timp ce mai savuram inca 5 minute de somn :)). Si colac peste pupaza, dupa job, plecam la cursuri. Va imaginati ca nu era tocmai odihnitor :)) Am avut si momente in care nu imi mai puteam tine ochii deschisi si adormeam la cursuri. :))

 

  • Pasiunea mea pentru sport a fost mai degraba mostenita genetic. Tata a fost un mare iubitor de fotbal si, inca de mic, mi-a transmis si mie microbul. Am facut fotbal de performanta, si pana la 22 de ani am crezut ca este drumul meu in viata. Insa, desi eram un jucator foarte bun, nu eram si foarte talentat. Eram, in schimb, foarte dedicat si muncitor. Alergam foarte mult, eram disciplinat si imi indeplineam sarcinile de joc.

 

Cu astfel de exemple mai mult sau mai putin haioase pot continua intruna, insa vreau sa ajung la vorbele unui fost antrenor – vorbe care mi-au marcat viata, in sens pozitiv.

Inaintea unui meci, echipa mea era demoralizata, pentru ca intalneam o echipa mult mai puternica, iar ei erau clar favoriti. Antrenorul nostru a intrat in vestiar, noi insa aveam cu totii capul plecat. Discursul ce a urmat mi-a ramas in cap si acum.

„Ce se intampla cu voi? De ce stati cu capul jos?

Nu aveti de ce sa stati asa. Intalnim o echipa foarte buna, nu va taie nimeni capul daca pierdem astazi. Vreau insa sa iesim pe teren si sa ne bucuram de placerea fotbalului, noi nu avem nicio presiune asupra noastra. 

Mi-ar placea sa ajungeti cu totii mari fotbalisti, ca de asta suntem aici si ne antrenam, dar pentru mine nu asta este cel mai important lucru. Pentru mine, mai presus decat sa ajungeti fotbalisti, este sa ajungeti oameni si sa fiti cei mai buni, indiferent de meseria pe care o veti avea.

Nu conteaza daca ajungi taietor de lemne, important e sa ajungi cel mai bun taietor de lemne!”

 

Fiecare dintre noi are obiective, personale si profesionale. Si putini sunt cei care reusesc sa le atinga in totalitate. Insa trebuie sa gasim mereu in noi puterea de a merge mai departe si de a munci in continuare pentru a deveni cei mai buni in ceea ce facem.

Puterea de a ne desavarsi talentele care ne definesc.

Si de a ramane oameni, indiferent de meseria pe care o avem, fie ea si taietor de lemne.

 

5e2be40af932f71c420b8dae703ad115

 

1 Comment